Pacientul bine informat... ...un om mai sanatos
INTREABA ACUM MEDICUL ORTOPED
Afectiuni
General
Tromboza venoasa profunda

Tromboza venoasa profunda

Interventia chirurgicala de inlocuire a articulatiilor (protezarea) este o procedura din ce in ce mai obisnuita in special la nivelul soldului si genunchiului. Aceasta interventie este una de mare succes, pacientii putand sa aibe o viata activa, fara durere. Insa, orice operatie comporta niste riscuri. Unul din riscurile majore cu care se confrunta pacientii supusi unor interventii chirurgicale la nivelul membrelor inferioare este o complicatie denumita tromboza venoasa profunda (TVP).

Cauze si factori de risc

Tromboza venoasa profunda (TVP) consta in formarea unui tromb (cheag de sange) intr-o vena profunda de la nivelul coapsei sau gambei.

Desi TVP poate apare in urma oricarei interventii chirurgicale majore, persoanele mai vulnerabile sunt cele care au fost supuse unor interventii chirurgicale la nivelul membrelor inferioare.

Exista trei factori care contribuie la formarea cheagurilor de sange in vene:

  1. Staza, sau fluxul sanguin incetinit, care mareste timpul de contact intre sange si peretele venos. Staza impiedica totodata substantele anticoagulante produse in mod natural de organism sa se distribuie uniform in sange. Repausul prelungit la pat sau imobilizarea gipsata sunt factori de risc in aparitia stazei.
  2. Coagularea. Coagularea este facilitata de prezenta unor resturi de tesut, a colagenului sau grasimilor in vene. Acestea sunt adesea eliberate in sistemul sanguin in urma unor interventii chirurgicale ortopedice. In timpul protezarii soldului, alezarea si pregatirea osului pentru fixarea protezei pot genera eliberarea unor substante chimice (antigeni) care stimuleaza formarea cheagurilor in sistemul sanguin.
  3. Lezarea peretilor venosi. Aceasta deteriorare poate interveni pe parcursul interventiei chirurgicale, atunci cand medicul departeaza (retracta) partile moi (inclusiv venele) pentru o cat mai buna vizualizare osoasa.

Alti factori ce favorizeaza formarea trombilor (cheagurilor de sange) la nivelul venelor includ:

  • Varsta inaintata;
  • Istoricul de tromboza venoasa profunda (TVP) sau embolism pulmonar;
  • Tumorile maligne metastazate;
  • Tulburari ale circulatiei venoase periferice (varicele hidrostatice)
  • Fumatul;
  • Graviditatea si anticonceptionalele;
  • Obezitatea;
  • Factorii genetici.

Consecinte

Formarea cheagurilor de sange poate avea doua consecinte extem de severe:

  1. In cazul in care trombul blocheaza partial fluxul sanguin la nivelul venelor, sangele se acumuleaza si se depune in jurul trombului pana la blocajul complet. Valvele vaselor de sange se pot deteriora, conducand la aparitia hipertensiunii venoase si, ulterior, la imposibilitatea unei persoane de a duce o viata normala, activa.
  2. In cazul in care trombul sau o parte din acesta paraseste locul formarii, el se poate deplasa cu ajutorul fluxului sanguin pana la nivelul plamanilor, putand cauza trombembolism pulmonar (TEP). Embolismul pulmonar reprezinta o afectiune cu potential letal mare, putand cauza decesul in cateva ore.

Simptome

Simptomele comune in TVP sunt de disconfort la nivelul gambei, edeme, dialatarea venelor si durere la nivelul piciorului.

Diagnostic

Diagnosticarea trombozei venoase profunde este dificila. Cele mai utilizate tehnici de diagnosticare sunt venografia (venograma), ecografia Doppler si rezonanta magnetica nucleara (RMN).

Venografia (venograma)

Aceasta investigatie presupune injectarea unei substante radio-opace in sistemul venos al piciorului. Prin radiografierea membrului inferior si a bazinului se pot vizualiza venele de la nivelul coapsei si gambei precum si blocajele venoase prin formarea de trombi.

Desi venograma ofera un diagnostic precis si poate detecta blocajele de la nivelul coapsei si gambei, este o procedura scumpa si nu poate fi repetata prea des. In plus, insusi materialul injectat poate conduce la aparitia de trombi, astfel ca aceasta procedura se utilizeaza destul de rar in diagnosticul TVP.

Ecografia (ultrasonografia) Doppler

Ecografia Doppler are o sensibilitate mare in diagnosticarea TVP si este cel mai des utilizata pentru diagnostic. Adaugarea imaginii doppler color imbunatateste mult acuratetea ecografiei.

Aceasta investigatie este neinvaziva si nedureroasa, nu presupune niciun fel de iradiere, poate fi repetata la intervale regulate de timp si poate identifica alte cauze ale simptomelor. Ea este de asemenea si mult mai putin costisitoare in comparatie cu venografia. Cu toate acestea, ecografia Doppler presupune echipamente tehnice complexe si un medic experimentat si bine pregatit pentru a obtine cele mai bune rezultate.

Rezonanta Magnetica Nucleara (RMN)

Rezonanta magnetica nucleara este deosebit de eficienta in diagnosticarea trombozei venoase de la nivelul pelvisului si la fel de eficienta ca si venografia in diagnosticarea TVP de la nivelul coapsei. Aceasta tehnica este neinvaziva si permite examinarea simultana a ambelor membre inferioare.

Cu toate acestea, investigatia RMN este scumpa, nu este intotdeauna disponibila si nu poate fi utilizata in cazul pacientilor cu implanturi precum stimulatoarele cardiace. De asemenea este contraindicata la pacientii claustrofobi.

Preventie

Atat tromboza venoasa profunda (TVP) cat si trombembolismul pulmonar (TEP) pot fi asimptomatice si dificil de detectat. Astfel, medicii se concentreaza pe prevenirea aparitiei acestor afectiuni cu ajutorul metodelor mecanice sau a terapiilor medicamentoase. In absenta unui astfel de tratament de preventie, aproximativ 80% din pacientii care sufera interventii chirurgicale ortopedice la nivelul membrelor inferioare vor dezvolta TVP, si intre 10% si 20% dintre acestia vor dezvolta TEP. Chiar si in cazul in care aceste terapii de preventie sunt folosite, TVP si TEP raman cele mai frecvente cauze de reinternare in regim de urgenta ca urmare a interventiilor chirurgicale de protezare a articulatiilor membrelor inferioare.

Preventia reprezinta o abordare tri-directionala menita sa combata aparitia stazei si coagularii. De regula, se utilizeaza o combinatie de mai multe terapii. De exemplu, unui pacient i se poate recomanda (1)sa poarte ciorapi elastici antitrombotici sau un aparat de compresie extern ca metoda de profilaxie; (2)mobilizarea si recuperarea vor incepe imediat dupa interventia chirurgicala si vor continua cateva luni postoperator; (3)administrarea de anticoagulante poate continua si dupa externarea pacientului.

1.Profilaxie mecanica a TVP

Metodele mecanice de profilaxie sunt utilizate de regula in combinatie cu alte terapii. Ele includ:

  • Exercitii fizice pentru membrele inferioare, precum ridicarile simple ale piciorului si miscarile active si pasive ale gleznei pentru facilitarea fluxului sanguin in venele membrelor inferioare.
  • Purtarea unor ciorapi elastici de compresie, care sunt mult mai eficienti in prevenirea formarii trombilor de la nivelul gambei decat a celor de la nivelul coapsei.
  • Aparate externe de compresie pneumatica care aplica o presiune pulsatila la nivelul membrelor inferioare similara celei care se produce in timpul mersului normal. Aceste aparate pot reduce incidenta trombozei venoase profunde atunci cand sunt utilizate impreuna cu alte terapii, insa complianta pacientilor vizavi de aceste aparate reprezinta deseori o problema.
  • In cazuri rare, se poate instala intr-una din venele mari ale membrelor inferioare un dispozitiv de filtrare, pentru a impiedica migrarea trombilor (cheagurilor de sange) catre plamani

2.Mobilizarea timpurie si recuperarea

In cazul spitalizarii care dureaza in medie patru pana la sapte zile dupa o artroplastie (protezare) efectuata la membrele inferioare, mobilizarea pacientului imediat dupa interventie este nu doar imperativa ci si benefica. Kinetoterapia, cu mobilizarea diverselor articulatii, mersul pe jos si exercitiile de contractii musculare izotonice/izometrice, incep de regula in prima zi dupa interventie. Calmantele administrate intravenos pot contribui de asemenea la mobilizarea precoce.

3.Profilaxie farmacologica

Administrarea agentilor farmacologici anticoagulanti presupune un risc inerent de hemoragie, care trebuie serios analizat in contrapondere cu eficienta sa in prevenirea aparitiei cheagurilor de sange. Anticoagulantul cel mai utilizat este heparina. Aceasta este o substanta care inhiba cascada coagularii, prevenind astfel aparitia cheagurilor de sange. Ea este prezenta sub doua forme: fie cu masa moleculara mare (heparina nefractionata standard) fie cu masa moleculara mica (heparina fractionata). In ultimii ani s-a acordat o mai mare atentie heparinei cu masa moleculara mica (HMMM) deoarece aceasta este mai previzibila, mai eficienta si cu mai putine complicatii in ce priveste sangerarea, decat heparina nefractionata standard. HMMM este eficienta dupa interventiile chirurgicale de inlocuire a articulatiilor soldului si genunchiului insa prezinta un risc mai mare de hemoragie atunci caind se administreaza dupa protezarea genunchiului. Tipurile de HMMM cele mai utilizate si documentate sunt enoxaparina (Clexane), fraxiparina (nadroparina calcica) si fondaparina (Arixtra).

Tratament postoperator

Riscul aparitiei trombozei venoase profunde este prezent timp de cel putin trei luni dupa interventia chirurgicala de protezare a articulatiilor, acesta fiind major in primele doua pana la cinci zile dupa operatie. O a doua perioada de risc major este la aproximativ 10 zile dupa operatie, cand majoritatea pacientilor au fost externati din spital. Astfel ca, profilaxia farmacologica a trombozei venoase profunde poate dura pana la 35 de zile postoperator in cazul operatiilor de protezare a articulatiilor membrelor inferioare.

Doriti o consultatie la Dr. Apostolescu Robert Cristian?

Medic primar ortoped certificat de Colegiul medicilor Bucuresti.
Programati-va acum
Pentru orice nelamuriri sau alte informatii, nu ezitati sa puneti o intrebare on-line.
Acest articol a fost scris de Dr. Apostolescu Robert Cristian si este protejat prin copyright.
Aceste informatii sunt furnizate spre educatia pacientului si nu substituie consultul de specialitate.
Oricine cauta un sfat specific ortopedic sau are nevoie de asistenta specializata ar trebui sa consulte medicul ortoped.

CE SPUN PACIENTII

  • Domnul Dr. Apostolescu Robert este un profesionalist desavarsit,atat in calitatea sa de medic ortoped,cat si in cea de om.Doresc sa-i multumesc si sa-i urez mult spor la repararea oamenilor.

    • Dulcean C.
    • --
  • Un medic ortoped exceptional, un foarte bun comunicator si un mare OM. Un profesionist desavarsit.

    • Bogdan Matei
    • --
  • Profesionalism desavarsit. Un doctor care are grija deosebita de pacient in perioada post operatorie.

    • Niculescu Erhard
    • --
  • Diferenta enorma intre cum era sectia Ortopedie de la Floreasca de acum 20 de ani, si cea de acum. Aceasta diferenta are nume si prenume: Robert Apostolescu = profesionalism, dedicare, promptitudine.

    • Tavi Tudor
    • --
Afisati toate testimonialele
Inchideti