Coxartroza este o afecţiune des întâlnită la adultul de vârsta a doua şi a treia. Coxartroza cauzează durere şi limitarea mobilităţii şoldului, astfel că, desfăşurarea activităţilor de zi cu zi, cum ar fi, încălţatul, ridicatul de pe scaun sau mersul, devin dificile.

Anatomie

Şoldul este format dintr-o cavitate concavă la nivelul bazinului (acetabul) şi partea superioară a osului coapsei (femurul).
Suprafaţa osoasă a articulaţiei şoldului este acoperită de cartilajul articular (un strat neted şi lucios), ce protejează oasele şi permite mişcarea.

Anatomia soldului
Anatomia Şoldului


Apariţia coxartrozei se caracterizează prin pierderea supleţei cartilajului articular, cu îngustarea până la dispariţia spaţiului articular (oasele vin în contact – „os pe os”) şi apariţia osteofitelor (ciocuri osoase).

Descriere

Coxartroza este o afecţiune degenerativă a articulaţiei şoldului care apare cel mai adesea la persoanele trecute de 50 ani, deşi poate apare şi la cei mai tineri. Cartilajul articular, care este neted şi lucios, se macină, oasele venind în contact direct („os pe os”), determinând astfel durerea şi “înţepenirea şoldului” (rigiditate). Pentru a compensa pentru cartilajul pierdut, oasele de la nivelul şoldului încep să crească în exterior formând aşa numitele osteofite.

Coxartroza este o afecţiune lent progresivă, iar durerea pe care o provoacă se accentuează cu timpul.

Artroza soldului
Modificările articulaţiei şoldului în coxartroză

Cauzele coxartrozei

Coxartroza, de multe ori, nu are o cauză specifică dar există anumiţi factori care favorizează apariţia bolii, printre care:

  • Vârsta înaintată
  • Istoria familială de coxartroză
  • Traumatisme anterioare la nivelul şoldului (fracturii în jurul şoldului)
  • Obezitatea (prin creşterea solicitărilor mecanice la nivelul şoldului şi ruperea echilibrului între solicitare şi rezistenţa cartilajului articular)
  • Luxaţia congenitală de şold (la naştere)

Însă, coxartroza poate apărea şi la persoane care nu prezintă niciunul din factorii de risc şi fără o cauză detectabilă.

Simptome

Primul semn de coxartroză poate fi o stare de disconfort şi rigiditate în zona inghinală, a fesei sau a şoldului, la trezire. Durerea se accentuează la efort şi se ameliorează în timpul repausului.

Dacă coxartroza nu este tratată, boala progresează până când durerea devine permanentă (prezentă şi noaptea) iar repausul devine ineficient. Articulaţia şoldului se blochează încetul cu încetul şi se inflamează. Pot apărea chiar formaţiuni osoase (ciocuri) la nivelul articulaţiei.

Alte simptome includ:

  • Durere la nivel inghinal sau a coapsei, ce iradiază în fese sau genunchi
  • Durerea este accentuată de activităţile mai intense
  • Rigiditatea articulaţiei şoldului face dificil mersul şi aplecarea
  • Limitarea mobilităţii şoldului afectează mersul şi determină şchiopătarea
  • Limitarea activităţilor duce la atrofia (slăbirea) muşchilor ce controlează articulaţia şoldului

Atunci când cartilajul se epuizează complet, apare o frecare directă os pe os, ceea ce provoacă o durere insuportabilă la mers, iar mai apoi pierderea capacităţii de a roti, flecta (îndoire) sau întinde şoldul.

Diagnosticul coxartrozei

Medicul ortoped este cel care poate stabili gradul de dezvoltare al coxartrozei. Descrieţi-i simptomele şi momentul când au început să apară.

Medicul ortoped vă va face un examen clinic complet şi vă poate solicita să efectuaţi mişcări de rotaţie, flexie şi întindere a şoldurilor. Este posibil să vă ceară să faceţi câţiva paşi sau să staţi într-un picior, pentru a vedea cum se aliniază şoldurile dvs. şi cum sunt acestea afectate de coxartroză.

Pentru punerea diagnosticului de coxartroză, medicul va avea nevoie să efectuaţi o radiografie a bazinului şi a şoldului afectat. Pe aceste radiografii se poate observa starea cartilajului articular, dacă există formaţiuni de tip „ciocuri osoase” (osteofite) sau dacă există alte anomalii.

Tratamentul coxartrozei

Deşi efectele coxartrozei sunt ireversibile, tratamentul nechirurgical început devreme vă poate scuti de multă durere, poate amâna instalarea incapacităţii de mişcare şi poate încetini progresia bolii. Chirurgia vine în sprijinul dvs. dacă durerea şi dizabilitatea dată de coxartroză nu se ameliorează cu tratamentul nechirurgical.

Tratamentul nechirurgical

În cazul în care suferiţi de coxartroză în fază incipientă, primele măsuri pe care le puteţi lua sunt:

  • Evitaţi eforturile prelungite care implică articulaţia şoldului;
  • Urmaţi un program de fizio-kinetoterapie pentru coxartroză, cu exerciţii uşoare, regulate, precum înotul, aerobica în apă sau ciclism, pentru a menţine funcţionalitatea articulaţiei şi pentru a o păstra funcţiile motorii ale acesteia;
  • Administraţi-vă medicamentele antiinflamatorii nesteroidiene, indicate de medic pentru durere;
  • Schimbaţi activităţile care presupun un impact sever la nivelul şoldurilor (tenis, fotbal, alergat) cu altele ce au un impact mic (înot, ciclism). Acestea vor solicita mai puţin şoldurile dumneavoastră;
  • Acţionaţi pentru a pierde din greutate dacă sunteţi supraponderal.
  • Utilizaţi un mijloc de sprijin (baston) atunci când mergeţi pentru a reduce solicitarea şoldului afectat de artroză.

Tratamentul chirurgical

În cazul în care coxartroza dvs. este într-o fază avansată, durerea nu este calmată de tratamentul nechirurgical, şoldurile dor chiar şi în timpul repausului nocturn şi/sau se deformează în mod vizibil şi sever, medicul ortoped vă poate recomanda protezarea totală a şoldului pe cale chirurgicală (artroplastie).

Sold drept protezat

Proteza de şold va consta într-o articulaţie artificială cu două piese, una pentru bazin şi una pentru femur. Această intervenţie va elimina durerea din coxartroză, va îmbunătăţi considerabil capacitatea de a merge şi va creşte calitatea vieţii dumneavoastră.

Recuperarea

După orice intervenţie de protezare a şoldului există o perioadă de recuperare. Veţi avea nevoie de cârje sau de un cadru de sprijin după intervenţie. De asemenea, kinetoterapia postoperatorie este importantă pentru recâştigarea forţei musculare pierdute şi pentru a redobândi mobilitatea şoldului, afectată de coxartroză.