Ati suferit vreodata de crampe musculare? Daca da, va amintiti probabil durerea subita, puternica si intensa cauzata de blocarea spasmodica a muschiului.
Crampele musculare intervin atunci cand un muschi se contracta in mod involuntar si fortat, cu imposibilitatea relaxarii. Crampele pot afecta orice muschi controlat in mod voluntar de dumneavoastra (muschii scheletului). Muschii ce leaga doua articulatii (incheieturi) sunt cei mai predispusi la aparitia contracturilor. Crampele pot afecta tot muschiul, doar o parte a acestuia, sau mai multi muschi apartinand aceluiasi grup.
Grupele musculare cele mai afectate sunt:
- Gamba posterioara (muschiul gastrocnemian)
- Coapsa posterioara (muschii gastrocnemieni)
- Coapsa anterioara (muschiul cvadriceps)
Frecvente sunt si crampele musculare (carceii) din zona labei piciorului, bratelor, antebratelor, abdomenului si a cutiei toracice.
Persoanele ce pot fi afectate
Aproape fiecare persoana va suferi la un moment dat de crampe musculare. Ele pot aparea in timpul jocului de tenis sau golf, bowling, in timpul inotului sau oricarui alt exercitiu fizic, dar pot interveni la fel de bine si in timp ce persoana sta asezata, merge pe jos sau chiar in timpul somnului. Uneori, o simpla miscare ce scurteaza muschiul poate genera o crampa musculara.
Unele persoane sunt predispuse la aparitia carceilor si sufera de crampe musculare in mod regulat, chiar daca nu practica nici un sport sau nu efectueaza nici un exercitiu fizic.
Printre persoanele care prezinta cel mai mare risc de crampe sau alte dureri legate de supraincalzire se numara bebelusii si copii mici, persoanele in varsta de peste 65 de ani, si persoanele bolnave, supraponderale, persoanele care se forteaza in timpul activitatii profesionale sau al exercitiilor fizice, ori persoanele care iau droguri sau carora li se administreaza o anumita medicamentatie.
Crampele musculare sunt frecvente printre atletii de anduranta (de exemplu, maratonisti si participanti la triatlon) dar si printre personale care desfasoara activitati fizice solicitante.
- Atletii sunt mai predispusi la aparitia crampelor musculare in perioada premergatoare competitiilor atunci cand organismul nu a ajuns la conditia fizica ideala si, prin urmare, poate suferi de epuizare. Crampele apar adesea spre sfarsitul exercitiilor intense sau prelungite sau la 4-6 ore dupa acestea.
- Persoanele in varsta sunt predispuse la crampe musculare din cauza reducerii masei musculare (atrofierii) care incepe in jurul varstei de 40 de ani si se accelereaza in lipsa exercitiilor fizice. Odata cu inaintarea in varsta, muschii nu mai lucreaza la aceeasi capacitate sau cu aceeasi viteza ca in tinerete.
Cauze
Desi cauza exacta a crampelor musculare este necunoscuta, unii cercetatori sunt de parere ca stretching-ul inadecvat si oboseala musculara genereaza anomalii in mecanismele care controleaza contractia musculara. Desigur, exista si alti factori, care includ conditia fizica deficitara, efectuarea exercitiilor fizice sau desfasurarea unor activitati sportive in conditii de caldura intensa, deshidratare si reducerea volumului de saruri si minerale (electroliti) din organism.
Intinderea si oboseala musculara
Muschii sunt formati din pachete de fibre care se contracta si se dilata pentru a produce miscare. Un program regulat de stretching alungeste fibrele musculare astfel incat acestea se contracta si se strang mai ferm atunci cand faceti exercitii fizice. In cazul in care persoana are o conditie fizica deficitara, ea este mai predispusa la aparitia oboselii musculare, care poate afecta activitatea neurala spinala ce controleaza reflexele. Suprasolicitarea prin exercitii fizice priveaza muschii de cantitatea de oxigen necesara, ducand la acumularea de toxine si la aparitia spasmelor. Atunci cand se formeaza o crampa, maduva spinarii stimuleaza muschiul care continua sa se contracte.
Caldura, deshidratare, si dezechilibru electrolitic
Crampele musculare sunt mai frecvente atunci cand exercitiile fizice se desfasoara in conditii de caldura, deoarece prin transpiratie se pierd fluidele corporale, saruri si minerale (de exemplu, potasiu, magenziu si calciu). Pierderea acestor nutrienti poate fi de asemenea o cauza a carceilor.
Desi majoritatea crampelor musculare sunt benigne, uneori ele pot fi indiciul unor afectiuni medicale grave.
Consultati medicul ortoped in cazul in care crampele sunt severe, frecvente, si nu raspund unor tratamente simle, sau in cazul in care nu sunt legate de cauze evidente precum exercitiile fizice solicitante, pentru ca este posibil sa aveti probleme de circulatie, neuronale, de metabolism, hormonale, de medicamentatie sau nutritie.
Crampele musculare pot indica o gama larga de afectiuni care pot varia de la minore pana la severe, precum boala Lou Gehrig (scleroza laterala amiotrofica), iritarea sau compresia nervilor spinali (radiculopatia), ingrosarea peretilor arteriali, ingustarea canalului spinal (stenoza), afectiuni ale glandei tiroide, infectii cronice sau ciroza hepatica.
Simptome
Crampele musculare variaza in intensitate de la un simplu spasm la o durere sfasietoare. Un muschi afectat de crampe este tare la atingere si/sau apare vizibil contorsionat sau contractat pe sub piele. Durata crampei musculare poate merge de la cateva secunde pana la 15 minute sau mai mult. Este posibil ca aceasta sa reapara de cateva ori inainte de a disparea complet.
Examinare medicala
Faceti o programare la medic si furnizati-i acestuia informatii despre istoricul dumneavoastra medical, inclusiv despre alergiile, bolile suferite, interventiile chirurgicale si tratamentele pe care le-ati urmat.
Doctorul va va pune mai multe intrebari precum: De cat timp suferiti de crampe musculare? Ati mai avut probleme de acest fel in familie? Carceii apar numai dupa exercitiile fizice sau si in timpul odihnei? Va ajuta stretching-ul la indepartarea crampelor? Manifestati slabiciune musculara sau alte simptome? Este posibil ca doctorul sa solicite cateva analize obisnuite ale sangelui, pentru a elimina suspiciunile referitoare la alte afectiuni.
Tratament
De regula, crampele musculare dispar de la sine, fara a fi necesara prezentarea la medic.
- Opriti activitatea care a generat aparitia crampelor.
- Intindeti usor si masati muschiul afectat de crampa, mentinandu-l in pozitia respectiva pana cand crampa dispare.
- Puneti ceva cald pe muschiul tensionat/contractat
Profilaxie crampe musculare
Pentru a evita aparitia ulterioara a carceilor, trebuie sa va mentineti o conditie fizica adecvata. De asemenea nu uitati sa va hidratati corespunzator.
Incalzire
Se recomanda exercitiile de incalzire inainte de cele de intindere (stretching). Un exemplu de activitate de incalzire il constituie alergarea usoara pe loc sau mersul rapid timp de cateva minute.
Intinderea muschilor gambei
In mod normal trebuie sa simtiti aceasta intindere in gamba si in jos pana la calcai.
Aplecati-va in fata spre un perete, punand un picior in fata celuilalt. Indreptati piciorul din spate si apasati calcaiul in podea. Genunchiul piciorului din fata este indoit. Mentineti pozitia timp de 15 – 30 de secunde. Tineti ambele calcaie pe podea. Indreptati varful piciorului din spate catre calcaiul piciorului din fata.
Intinderea muschilor ischiogambieri
In mod normal trebuie sa simtiti aceasta intindere in spatele coapselor si in spatele genunchilor.
Asezati-va pe jos, ca in figura, cu ambele picioare intinse drept in fata. Asezati palmele pe podea si faceti mainile sa alunece usor inspre glezne. Mentineti pozitia timp de 30 de secunde. Tineti pieptul in fata si spatele drept. Incepeti din dreptul coapselor. Opriti alunecarea mainilor atunci cand simtiti ca muschii se intind.
Nu arcuiti spatele si nu incercati sa coborati fata spre genunchi. Nu va blocati genunchii.
Intinderea muschilor cvadricepsi
In mod normal, ar trebui sa simtiti aceasta intindere in partea anterioara a coapsei.
Pastrati-va echilibrul prin sprijinirea de un perete sau de spatarul unui scaun. Ridicati un picior si trageti de calcai inspre fese. Apucati glezna cu mana si trageti cat puteti de mult de calcai inspre corp. Mentineti pozitia timp de 30 de secunde. Tineti genunchii apropiati. Incetati sa mai trageti de calcai in momentul in care simtiti intinderea.
Nu arcuiti si nu rasuciti spatele. Nu fortati intinderea pana la punctul in care simtiti durere.
