În cazul în care vi s-a recomandat de către medicul ortoped, protezarea articulaţiei genunchiului (artroplastia de genunchi), dumneavoastră cel mai probabil vă imaginaţi că viaţa după intervenţie va fi relativ similară celei dinainte, cu excepţia durerii. Şi în mare parte aveţi dreptate, însă modificarea nu se întâmplă peste noapte, iar participarea dvs. activă în procesul de vindecare este necesară pentru obţinerea unor rezultate optime.
Deşi veţi putea să vă reluaţi mare parte din activităţile anterioare, va trebui totuşi să le evitaţi pe acelea care forţează noul genunchi. Sugestiile de mai jos vă vor ajuta la adaptarea cu noua articulaţie şi la reluarea activităţilor cotidiene în siguranţă.
În spital
Mobilizarea rapidă
Deşi veţi prefera mai degrabă să vă odihniţi după intervenţie, mobilizarea rapidă este importantă. Dacă înainte de operaţie, aţi avut dureri mari de genunchi, probabil că aţi renunţat la o parte din activităţi, astfel că muşchii picioarelor sunt „slăbiţi”. Astfel, va trebui să-i „întăriţi” pentru a facilita controlul noii articulaţii. Mişcarea de recuperare, începută imediat după intervenţie, este importantă pentru a grăbi vindecarea.
Controlul durerii
Un rol important în recuperarea post-operatorie îl joacă gestionarea adecvată a durerii. Deşi durerea inerentă după intervenţie este variabilă şi relativ imprevizibilă, ea poate fi controlată cu medicaţia adecvată. La început veţi primi cel mai probabil calmante pe cale intravenoasă (perfuzie) astfel încât cantitatea de medicamente de care aveţi nevoie poate fi reglată. Nu trebuie să vă faceţi griji în ceea ce priveşte posibilă dependenţă de medicamente, pentru ca după o zi sau două perfuziile vor fi înlocuite cu pastile sau injecţii.
Alte activităţi post-operatorii
Vi se vor administra de asemenea antibiotice şi medicamente anticoagulante pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge în venele de la coapse şi gambe.
Este posibil ca pentru o zi sau două să vă pierdeţi pofta de mâncare şi să resimţiţi o uşoară senzaţie de greaţă sau constipaţie. Sunt reacţii normale.
La început veţi avea un pansament masiv în jurul genunchiului şi un dren pentru îndepărtarea oricăror fluide acumulate în acesta. Drenul va fi scos într-o zi sau două. De asemenea, este posibil să fie nevoie să purtaţi ciorapi elastici speciali pentru a facilita circulaţia normală a sângelui.
Kinetoterapie
La o zi după intervenţie, veţi primi vizita unui kinetoterapeut care vă va învăţa cum să mişcaţi genunchiul. De asemenea, vi se va recomanda cel mai probabil utilizarea unui dispozitiv de mobilizare pasivă continuă, care va efectua mişcări uşoare şi line de îndoire şi întindere a genunchiului. Chiar dacă staţi în pat, puteţi mişca picioarele (ca şi când aţi pedala) şi gleznele pentru a facilita circulaţia sângelui.
La externare
Durata de spitalizare este de 3 până la 7 zile, în funcţie de timpul de recuperare. Înainte de externare, pacientul trebuie să fie capabil să efectueze singur următoarele mişcări:
- Să se ridice din pat şi să se aşeze în pat fără ajutor
- Să flecteze genunchiul la aproximativ 90° sau să înregistreze progrese semnificative în flectarea genunchiului
- Să întindă complet genunchiul
- Să se deplaseze cu cârje sau cu un cadru pe o suprafaţă plană şi să poată urca şi cobora 2-3 trepte
- Să poată face exerciţiile prescrise pentru acasă.
Este posibil ca după externare pacientul să sufere o uşoară umflare a picioarelor, care poate fi redusă prin ridicarea picioarelor pe un suport(pernă) şi purtarea unor ciorapi compresivi. Dacă observaţi că vi se umflă uşor genunchiul, aplicaţi o pungă cu gheaţa pentru 15-20 minute (dar nu direct pe piele).
Acasă
Cel mai probabil, veţi avea nevoie de ajutor acasă pentru câteva săptămâni. În cazul în care nu dispuneţi de acest ajutor, puteţi beneficia de serviciile unei firme de „îngrijire la domiciliu”. Următoarele sfaturi vă pot face întoarcerea acasă mai confortabilă:
Reamenajarea mobilei astfel încât să se faciliteze deplasarea cu un cadru sau cu cârje.
Îndepărtarea oricăror covoare sau carpete ce pot provoca alunecări, şi securizarea cablurilor electrice din perimetrul încăperii.
Instalarea unui scăunel pentru duş, a unei bare de susţinere şi supraînălţarea scaunului de toaletă din baie.
Utilizarea unor dispozitive ajutătoare, cum ar fi un încălţător cu mâner lung, a unui burete de baie cu mâner lung, şi a unui sistem de prindere sau de tragere pentru a evita aplecarea excesivă.
Îngrijirea operaţiei
Principiile generale privind îngrijirea operaţiei includ:
- Menţineţi pansamentul curat şi uscat. Acesta trebuie schimbat conform indicaţiilor doctorului. Pacientul trebuie să solicite instrucţiuni privind schimbarea pansamentului înainte de ieşirea din spital.
- Pacientului îi este interzis să facă duş sau baie înainte de îndepărtarea firelor de sutură, lucru care de regulă are loc la 10-14 zile de la intervenţie. Locul inciziei trebuie menţinut curat şi uscat.
- Pacientul trebuie să anunţe medicul dacă incizia se înroşeşte sau începe să supureze.
- Pacientul trebuie să-şi ia temperatura de două ori pe zi (dimineaţa şi seara) şi să anunţe medicul dacă aceasta depăşeşte 38°C.
- Inflamarea genunchiului este normală pentru primele 3 până la 6 luni de la intervenţie. Menţineţi piciorul uşor ridicat pe un suport şi aplicaţi gheaţă (dar nu direct pe piele).
- Durerile în gambă, durerile în piept sau greutatea la respiraţie sunt posibile simptome ale formării unui cheag de sânge. Pacientul trebuie să consulte imediat doctorul în cazul în care apare orice astfel de simptom.
Medicaţie
Medicamentele vor fi administrate strict conform indicaţiilor. Pacientul va primi anti-coagulante pentru prevenirea formării cheagurilor de sânge în venele gambelor sau coapselor deoarece acestea pun în pericol viaţa. Dacă se formează un astfel de cheag de sânge, el poate ajunge la plămâni şi poate cauza embolie pulmonară, care poate fi letală.
Deoarece veţi avea o articulaţie artificială, este extrem de important să preveniţi orice infecţie bacteriană a implantului respectiv. Va trebui să luaţi antibiotice ori de câte ori există pericolul unei infecţii bacteriene. De asemenea trebuie să informaţi dentistul despre faptul că aveţi un implant în articulaţie şi să vă informaţi medicul curant în cazul în care dentistul intenţionează să facă o extracţie, un implant dentar sau o lucrare pe canalul dentar.
Dieta
La momentul externării pacientul este deja trecut pe alimentaţia normală. Medicul curant poate recomanda totuşi administrarea de suplimente de fier şi vitamina C. Pacientul trebuie să continue să consume multe lichide şi să evite administrarea de vitamina K în exces, simultan cu administrarea de anti-coagulante. Alimentaţia bogată în vitamina K include broccoli, conopidă, varză de Bruxelles, ficat, fasole verde, boabe de năut, linte, ulei de soia, spanac, napi, lăptuci, varză şi ceapă. Pacientul trebuie să reducă consumul de cafea şi să evite consumul de alcool. Pentru a evita suprasolicitarea articulaţiei, este recomandată evitarea luării în greutate.
Reluarea activităţilor normale
Odată externat, pacientul trebuie să continue să fie activ. Important este însă să nu exagereze! Deşi este posibil să aibă zile mai bune şi zile mai rele, pacientul va observa cu siguranţă o ameliorare progresivă şi o creştere graduală a distanţei parcurse pe jos în primele 6 până la 12 luni. Sfaturile de mai jos sunt general valabile însă întotdeauna respectaţi mai întâi indicaţiile medicului curant.
- Exerciţii de kinetoterapie – Pacientul trebuie să continue să facă exerciţiile prescrise timp de cel puţin două luni după intervenţia chirurgicală. Tonusul muscular şi flexibilitatea genunchiului pot fi menţinute prin mersul pe o bicicletă staţionară. Pacientul trebuie să încerce să atingă cel mai mare grad de flectare şi întindere posibil.
- Şofatul – în cazul în care pacientul are o proteză de genunchi stâng iar maşina pe care o conduce este dotată cu transmisie automată, el poate reveni la şofat în aproximativ o săptămână, sub condiţia să renunţe la administrarea calmantelor. În cazul în care pacientul are o proteză de genunchi drept, el trebuie să evite şofatul timp de 6 până la 8 săptămâni. Este posibil ca reflexele să nu mai fie aceleaşi ca înainte de intervenţie.
- Detectoare de metale în aeroport – Sensibilitatea detectoarelor de metale variază şi este puţin probabil ca proteza pacientului să declanşeze alarma. Cu toate acestea, este recomandabil ca pacientul să poarte asupra sa un act medical care să ateste faptul că acesta are un implant, în caz de nevoie.
- Activitatea sexuală – Poate fi reluată cu succes la 4-6 săptămâni de la intervenţie.
- Poziţia în timpul somnului – Pacientul se poate odihni în siguranţă pe spate, pe o parte sau pe burtă.
- Reintegrarea profesională – în funcţie de tipul de activitate desfăşurată, pacientul se poate întoarce la muncă într-un interval de 6 până la 8 săptămâni.
- Alte activităţi – Pacientul poate să meargă pe jos fără restricţii, însă mersul pe jos nu trebuie să înlocuiască exerciţiile recomandate de medicul ortoped şi de kinetoterapeut. Înotul este de asemenea recomandat, imediat după îndepărtarea firelor de sutură şi vindecarea inciziei, la aproximativ 6-8 săptămâni de la intervenţie. Activităţile permise includ dansul, jocul de golf şi ciclismul (pe suprafeţe plane). Pacientul trebuie să evite activităţile ce „pun presiune” pe genunchi, adică tenisul, badmintonul, sporturile de contact (precum fotbalul), săriturile, genuflexiunile, schiatul sau jogging-ul. De asemenea, pacientului i se interzice să ridice greutăţi (de peste 18 kg) sau antrenamentul cu greutăţi.
DR. ROBERT APOSTOLESCU
medic primar ortoped
- supraspecializat în protezarea şoldului şi a genunchiului
- stagii de pregătire în SUA, Germania, Austria, Slovenia
- doctorand în ştiinţe medicale
